Institutul Național al Patrimoniului: patrimoniu.gov.ro     /    e-Patrimoniu.ro este întreținut de INP, colectivul CIMEC

Ernest Oberländer-Târnoveanu, Monedă şi societate pe teritoriile de la sud şi est de Carpaţi (secolele VI-XIV) 2003

I. Introducere

II. Tranziţia de la antichitate la evul mediu
La marginea imperiului – de la dispariţia circulaţiei monetare la premizele renaşterii ei în zona Porţilor de Fier ale Dunării.

III. Naşterea economiei monetare la sud şi est de Carpaţi şi lumea sud-est europeană din secolele XII-XIV

IV. Români, bulgari, sârbi, dalmatini şi “frânci” la Dunărea de Jos în secolele XIII-XIV
A) Relaţiile Ţării Româneşti cu cel de Al Doilea Ţarat bulgar - a doua jumătate a secolului al XIII-lea - sfârşitul secolului al XIV-lea
B) Spaţiul românesc - punte între zona adriatică şi cea pontică
C) Spaţiul românesc şi lumea levantină în lumina descoperirilor de monede ale statelor “cruciate” (secolele XIII-XIV)

V. Monedă, economie, politică şi societatea la sud şi est de Carpaţi în context sud-est european în secolele XII-XIV

VI. Moştenirea bizantino-balcanică în domeniul monetăriei şi al practicilor monetare medievale româneşti.

Citeşte mai mult
Citeşte mai mult
Monede de aur din colecţii româneşti, vol. I, Colecţii din Muntenia

Monede de aur din colecţii româneşti, vol. I, Colecţii din Muntenia,
de Aurel Vîlcu și Mihai Dima, în colaborare cu: Ana Dicu, Marian Neagu, Emil Påunescu și Elisabeta Savu

Sunt publicate peste 380 de monede de aur antice, bizantine, medievale, moderne şi contemporane. Peste 130 de piese sunt ilustrate, cele mai interesante fiind redate şi la scara 2:1.

Citeşte mai mult

  • MEDALII / DECORAŢII

  • Prezentarea domeniului

    „Medalii/Decoraţii” este unul din domeniile de care se ocupă specialiştii cabinetelor numismatice din muzeele din ţara noastră şi nu numai. Nu poate fi vorba de existenţa unor cabinete de decoraţii dat fiind faptul că domeniul este destul de restrâns, raportându-se în proporţie de 90% la perioadele modernă şi contemporană a istoriei. Există desigur elemente care sunt specifice numai decoraţiilor sau medaliilor, cum ar fi de pildă ierarhia acestora sau prezenţa unor elemente externe – panglica, lenta, furajera – dar tot într-o proporţie foarte mare există elemente comune între decoraţii şi monede. Ambele sunt înainte de toate elemente ale suveranităţii, din care cauză pe ambele întâlnim însemnele heraldice ale statului emitent, descrierea lor fiind comună din punct de vedere heraldic.

    Citeşte mai mult

  • Ce este un sistem de decoraţii?

    Dacă la începuturi au existat doar puţine distincţii, (în evul mediu în afară de faptul că se numărau pe degete, ele erau acordate doar preoţilor şi nobilimii) odată cu dezvoltarea societăţii şi datorită complexităţii ei numărul şi varietatea decoraţiilor a crescut, iar legăturile de ordonare-subordonare dintre acestea au dus la formarea de sisteme de decoraţii. Între decoraţii există o anumită ierarhie, tocmai pentru a face distincţie între actele pe care beneficiarii însemnelor le-au săvârşit şi pentru a-i încuraja să continue până la obţinerea celei mai importante decoraţii în cel mai înalt grad.

    Citeşte mai mult

  • Decoraţii – componenţa însemnelor

    Din punct de vedere al însemnului, o decoraţie este compusă din mai multe piese, fiecare având un rol bine determinat în reprezentarea fie a gradului ordinului posesorului fie a modului în care posesorul a efectuat faptele pentru care a fost decorat. Între cele trei categorii de decoraţii ordinele au în compunere cele mai multe piese

    Citeşte mai mult

  • Evoluţia decoraţiilor din perioada romană până azi

    Necesitatea recunoaşterii oficiale a meritelor cetăţenilor de către stat a apărut încă din antichitate, chiar dacă aceste recunoaşteri nu luau forma organizării cetăţenilor merituoşi în cadrul unor ordine cavalereşti. Distincţii au existat încă din perioada Imperiului roman. În cinstea generalilor romani victorioşi se organizau două tipuri de elogii: ovatio şi triumful, în funcţie de importanţa victoriilor obţinute pe front.

    Citeşte mai mult

  • Istoricul decoraţiilor în România

    În România apariţia decoraţiilor ţine de domeniul perioadei moderne a istoriei. Istoriografia noastră înregistrează pentru evul mediu doar cazul principelui Vlad Dracul, decorat cu ordinul dragonului de către Împăratul german Sigismund de Luxemburg, de la care ordin i se trage porecla lui şi a ramurii Basarabilor din care face parte. În urma Unirii din 1859 şi a formării României Mici, conducerea românească în frunte cu principele Alexandru Ioan Cuza a pus problema instituirii unor decoraţii naţionale, necesare pentru a răsplăti faptele cetăţenilor faţă de patrie şi domnitor.

    Citeşte mai mult

  • Criterii pentru acordarea decoraţiilor

    În general, faptele pentru care o persoană poate fi admisă într-un ordin sau poate primi o distincţie sunt următoarele:
    - realizări de mare importanţă în apărarea intereselor supreme ale statului emitent: independenţă, suveranitate, unitate, integritate teritorială;
    - mari contribuţii la dezvoltarea economiei şi a serviciilor publice
    - creaţii ştiinţifice şi culturale de mare valoare naţională şi internaţională
    - mari merite în dezvoltarea şi promovarea colaborării dintre statul emitent şi alte state sau organisme internaţionale
    - fapte de arme de mare bravură săvârşite pe câmpul de luptă în conflicte militare

    Citeşte mai mult

  • Criterii orientative privind evaluarea decoraţiilor

    Aprecierea valorii decoraţiilor se face (ca de altfel şi în celelalte domenii) după cataloagele de specialitate, de către comisiile de specialişti ale muzeelor. Se are în vedere în primul rând gradul de raritate al piesei respective după care intervine scăzământul sau sporul procentual corespunzător stării de conservare.

    Citeşte mai mult

  • Glosar – decoraţii

    Din punct de vedere al însemnului, o decoraţie este compusă din mai multe piese, fiecare având un rol bine determinat în reprezentarea fie a gradului ordinului posesorului fie a modului în care posesorul a efectuat faptele pentru care a fost decorat. Între cele trei categorii de decoraţii ordinele au în compunere cele mai multe piese

    Citeşte mai mult

  • Introducere în istoria numismaticii din România

  • Numismatica în România până la primul război mondial

    Interesul pentru numismatică s-a manifestat în România de timpuriu, încă din secolul al XIX-lea fiind consemnate preocupări pentru colecţionarea monedelor dar şi pentru studiul lor ştiinţific. Înfiinţarea Muzeului Naţional de Antichităţi în anul 1834 a însemnat un prim pas în crearea unor instituţii sub al căror acoperământ vor fi realizate importante contribuţii numismatice.

    Citeşte mai mult

  • Numismatica în România în perioada interbelică

    Un rol important în organizarea activităţii Cabinetului Numismatic al Academiei (înfiinţat oficial la 1 ianuarie 1911) l-a avut Constantin Moisil. Timp de aproape cinci decenii (1911-1958) răstimp în care a fost la cârma Cabinetului a contribuit neîncetat la dezvoltarea numismaticii în România atât prin organizarea şi sporirea colecţiilor cât mai ales prin articolele publicate în revistele de specialitate. În perioada interbelică s-a trecut la o fază superioară în dezvoltarea numismaticii în ţara noastră, de la căutări la formarea unei activităţi ştiinţifice permanente ce a gravitat în jurul Cabinetului Numismatic al Academiei Române şi Societatea Numismatică.

    Citeşte mai mult

  • Numismatica în România după 1945

    După 1948 se constată un progres remarcabil în dezvoltarea numismaticii în România. Astfel, s-a trecut de la semnalarea unor descoperiri monetare la realizarea unor studii cuprinzătoare. Cercetarea ştiinţifică a fost impulsionată de o nouă generaţie care activează în această perioadă, dintre care se remarcă: Bucur Mitrea, Octavian Iliescu, Constantin Preda, Gheorghe Poenaru-Bordea, Eugen Chirilă, Constanţa Ştirbu, Iudita Winkler şi Radu Ocheşeanu. Un pas important l-a constituit apariţia în anul 1957 a primului număr din Studii şi cercetări de numismatică prestigioasă revistă a Institutului de Arheologie.

    Citeşte mai mult

  • Moneda în România: scurtă istorie

  • Monede antice şi bizantine

    Ideea mai veche că lingourile vârf de săgeată au fost create ca mijloc de schimb premonetar, de sciţi, traci sau geţi, nu se mai poate susţine astăzi, întrucât ele nu părăsesc decât foarte rar zona litorală, iar părerea că ele ar fi fost produse de greci special pentru comerţul cu populaţiile din preajmă are împotriva sa împrejurarea că ele s-au găsit, uneori în cantităţi apreciabile, mai ales ca descoperiri izolate, în aşezările greceşti de pe coastă (la Histria, Tomis şi Niconia).

    Citește mai mult

  • Monede medievale şi moderne

    La începutul secolului al XIII-lea, au pătruns în Transilvania un mare număr de pfenigi emişi în mai multe monetării din Austria. Împreună cu aceste emisiuni au ajuns în aceeaşi zonă şi alte monede din vestul Europei, precum dinarii de Köln sau esterlinii englezeşti. În spaţiul extracarpatic pot fi întâlnite emisiuni ale banilor Slavoniei, emisiuni monetare ale hanilor tătari (dirhemi de argint) şi perperi de aur ai Imperiului de Niceea . Cercetări recente au stabilit că în anii 1286-1300 a funcţionat la Isaccea un atelier monetar al Hoardei de Aur, care a emis dirhemi de argint şi monede divizionare de bronz în numele hanilor de la Sarai, iar între 1296-1300 în numele hanului Nogai.

    Citeşte mai mult

  • Proiecte naţionale

  • Monede de aur din colecţii româneşti

    Seria Monede de aur din colecţii româneşti, coordonată de dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, îşi propune să contribuie la o mai bună cunoaştere a izvoarelor numismatice, fiind astfel o importantă sursă atât pentru valorificarea patrimoniului cultural naţional, cât şi pentru viitoare studii privind economia monetară din ţara noastră în diferite epoci. În acelaşi timp, realizarea unui catalog al pieselor de aur adunate de-a lungul anilor pe suport electronic în baza naţională de date reprezintă o formă de valorificare a unui fond unic de informaţii de interes naţional, resursă documentară de primă importanţă în evaluarea patrimoniului numismatic şi elaborarea listelor de tezaur naţional.

    Citeşte mai mult

  • Monede de aur din Muntenia

    Pe o imaginară hartă numismatică a lumii, România reprezintă, cu siguranţă, ceea ce ar putea fi definit, dacă nu ca un adevărat Paradis, cu siguranţă, cel puţin ca un adevărat Eldorado. Aşezat la întretăierea marilor axe de comunicaţie trans-europene şi în zona de confluenţă a unor importante structuri politice, economice şi monetare antice, medievale şi moderne, pământul românesc a scos la iveală numeroase descoperiri monetare, de o bogăţie şi o varietate rar întâlnite pe continentul nostru.

    Citeşte mai mult

  • Repertoriul tezaurelor monetare din România

    Întrucât s-a constatat că în colecţiile muzeelor din ţara noastră se păstrează numeroase tezaure, foarte importante din punct de vedere istoric, nepublicate încă, cIMeC încearcă să pună bazele unei colecţii, care să cuprindă volume dedicate celor mai interesante descoperiri din această categorie.

    Citeşte mai mult

  • Tezaure monetare din România

    Spre deosebire de Repertoriul tezaurelor monetare, ce va cuprinde informaţii esenţiale despre cât mai multe descoperiri, volumele publicate în seria Tezaure monetare din România vor prezenta, sub forma unor cataloage complet ilustrate, câte un depozit monetar. Se vor afla în atenţia editorilor, în primul rând, tezaurele antice, bizantine şi medievale, care au ieşit la iveală în urma săpăturilor arheologice sau care, deşi au fost descoperite întâmplător, au ajuns integral în colecţiile instituţiilor de profil din România.

    Citeşte mai mult