Fig. 1 Harta districtului minier aurifer de la Roşia Montană (nord-vestul României). Localizarea zonelor miniere cercetate arheologic în campaniile 1999-2001. (ilustr. B. Cauuet, B. Ancel).
Fig. 2 Harta geologică a Roşiei Montane (după o hartă originală de la Abrud, 1979). 1 - Maastrichtian; 2 - Sedimente neogene (Sarmatian); 3 - Dacit; 4 - Brecia de Cetate; 5 - Glam; 6 - Formaţiuni vulcano-sedimentare; 7 - Andezit vulcanoclastic; 8 - Falie; 9 - Lac artificial. (ilustr. C. Tamaş).
Fig. 3 Aur (Au), pirită (Py) şi cuarţ ametist (Q) în brecia de Cetate; cea mai mare suprafaţă cu aur măsoară 120 µ de lungime (lamă şlefuită, 1N). (foto C. Tamaş).
Fig. 4 Zona Piatra Corbului 2000: vedere generală a versantului cu filoane (foto B. Ancel).
Fig. 5 Cârnic 2000, hartă a lucrărilor subterane identificate (ilustr. B. Ancel).
Fig. 6 Cârnic 2000, secţiune schematică a lucrărilor recente de pe versantul de nord-vest (ilustr. B. Ancel).
Fig. 7 Cârnic 2000 - nivelul 998 - şantierul nr. 13: începutul şantierelor şi al galeriilor moderne din vârful de la Coranda Corhuri. (foto B. Ancel).
Fig. 8 Cârnic 2000 - nivelul 960 - şantierul nr. 5: intersecţia căilor de rulare echipate cu macaz. (foto B. Ancel).
Fig. 9 Cârnic 2000 - nivelul 998 - şantierul nr. 1: vedere de sus a unui şantier antic îngust. (foto B. Ancel).
Fig. 10 Cârnic 5 (2002) - nivelul 932 - şantierul nr. 19: galerie săpată cu unelte miniere, cu secţiune trapezoidală şi prevăzută cu o serie de nişe pentru lampă marcate de urme de negru de fum în partea superioară a peretelui din dreapta. (foto B. Cauuet).
Fig. 11 Cârnic 7 (2000) - nivelul 960 - şantierul nr. 9: urmele unui plafon rotunjit, imagine dintr-un şantier antic deschis cu foc. (foto B. Ancel).
Fig. 12 Vedere panoramică din anul 2000 a masivului Cetate de pe înălţimile din Orlea. (foto B. Ancel).
Fig. 13 Vedere panoramică din 1969 a masivului Cetate, înaintea exploatării în carieră. În partea superioară a masivului sunt încă vizibile numeroase lucrări antice de suprafaţă şi halde. (foto anonimă de la Roşia Montană; ilustr. B. Cauuet).
Fig. 14 Profil schematic al masivului Cetate din anul 2001. (ilustr. B. Ancel după documentaţia Mininvest).
Fig. 15 Datări radiocarbon ale unor probe de cărbune de lemn provenind din lucrările miniere de la Roşia Montană (probe prelucrate în anul 2002). Încadrarea cronologică propusă ia în calcul cele mai bune probabilităţi furnizate de către Archeolabs (Franţa), unde au fost efectuate analizele şi măsurătorile. (ilustr. B. Cauuet).
Fig. 16 Planul reţelei antice de nord-vest din masivul Cârnic 1, în apropierea nivelului 958, cercetată în anul 2000. (ilustr. B. Cauuet).
Fig. 17 Cârnic 1 - reţeaua de nord-vest, cercetări 2000: galeria redeschisă G2, bancheta superioară şi în plan secund intrarea în galeria de cercetare G 1. (foto E. Kammenthaler).
Fig. 18 Cârnic 1 - reţeaua de nord-vest, cercetări 2000: A - opaiţ găsit pe bancheta superioară (graffito "IVSTVS"); B - fitil; C - opaiţ fragmentar găsit în umplutura galeriei G1 (graffito în cruce) (ilustr. B. Cauuet).
Fig. 19 Cârnic 1 - reţeaua de nord-vest, cercetări 2000: A - fragment de opaiţ găsit în galeria G1; B şi C - fragmente de opaiţe provenind din galeria G2; D şi E - fragmente de opaiţe cu ştampilă descoperite în galeria G2; F - fragment de opaiţ descoperit în galeria G2 (graffito "AB", scriere latină cursivă) (ilustr. B. Cauuet).
Fig. 20 Cârnic 1 - reţeaua de nord-vest, cercetări 2000: secţiunile S1-S1', S2-S2' şi S3-S3'; profil longitudinal Lg3-Lg3'. (ilustr. B. Cauuet).
Fig. 21 Cârnic 1 - reţeaua de nord-vest, cercetări 2002: plan evolutiv cu fazele succesive de deschidere a diferitelor lucrări cercetate în reţeaua de epocă dacică, epocă romană, apoi modernă. (ilustr. B. Cauuet).
Fig. 22 Plan de ansamblu al reţelelor Cârnic 1 şi Cârnic 2 cercetate în 1999 şi tipuri de mineralizare studiate în 2000. (ilustr. B. Ancel, M. Boussicault, C. Tamaş).
Fig. 23 Cârnic 2: asociere de sulfuri comune (pirită-PY, chalcopirită-Cpy, galenă-Gn) cu acantit (lamă şlefuită, 1N, 270x). (foto C. Tamaş).
Fig. 24 Zeus, plan de ansamblu, 2001: 1 - Zona de sud-est (G1); 2 - Zona centrală superioară (G2, G3, G4, G5, G14, G15, Exp1, Exp 3); 3 - Zona centrală inferioară (G9, Exp 2, Scările); 4 - Zona Vestică superioară (G6, G7, G8, G11, G12, G13); 5 - Zona vestică inferioară (G10, G16). (foto B. Cauuet).
Fig. 25 Zeus, Zona de sud-est, 2001: galeria G1, profil longitudinal DD' şi secţiunile AA', BB' şi CC'. (foto M. Boussicault, B. Cauuet).
Fig. 26 Zeus, Zona de sud-est, campania 2001: vas alimentar din gresie descoperit în umplutura intrării galeriei G1. (foto B. Cauuet).
Fig. 27 Zeus, Zona centrală superioară 2001: nivelul de săpătură atins în exploatarea surpată Exp3; în plan secundar galeriile golite G2 şi G3. (foto G. Thiéry).
Fig. 28 Zeus, Zona centrală superioară: galeria G5 şi exploatarea Exp1 în cursul săpăturii. (foto M. Boussicault).
Fig. 29 Zeus, Zona centrală superioară şi inferioară, 2001: exploatările succesive Exp1 şi Exp2 şi galeriile redeschise G5 şi G9 văzute în profil longitudinal. (ilustr. B. Cauuet).
Fig. 30 Zeus, Zona vestică superioară, 2001: vedere de ansamblu asupra şantierelor din zonă la sfârşitul săpăturii (foto B. Cauuet).
Fig. 31 Zeus, Zona vestică 2001: secţiune longitudinală cumulată a nivelurilor superior şi inferior. (ilustr. B. Cauuet).
Fig. 32 Zeus, Zona vestică, 2001: şantier de suprafaţă G7, G8, G12, G13 şi galeriile G6, G11 văzute în plan şi mineralizarea zonei (ilustr. B. Cauuet, C. Tamas).
Fig. 33 Zeus, Zona vestică superioară, 2001: galeriile G6, G11 şi şantierul G12. În centru brecia tectonică exploatată în galeriile G6 şi G11. La dreapta, sub punctul de deschidere a G12, se vede filonul vertical şi zona de brecie care continuă. (foto C. Tamaş).
Fig. 34 Zeus, Zona vestică inferioară, 2001: galeria G16 pe direcţia galeriei G10 la sfârşitul săpăturii. (foto B. Cauuet).
Fig. 35 Găuri, 2001: profil longitudinal de ansamblu al nivelurilor 1 şi 2. (ilustr. B. Cauuet, J. Girard).
Fig. 36 Găuri, 2001: intrarea exploatărilor Nivelul 1 şi Nivelul 2 la sfârşitul săpăturii; instalarea planşeelor pentru facilitarea efectuarea releveelor. (foto B. Cauuet).
Fig. 37 Găuri, 2001: secţiunea Secţ3-Secţ3' realizată în Nivelul 2. (ilustr. B. Cauuet, J. Girard).
Fig. 38 Găuri, 2001: Exploatare la cota 855 (nivelul cu trei cupole); adular (adular II) care se substituie cu cuarţ magmatic. Lamă subţire (N+, 40x). (foto L. Ghergari).
Fig. 39 Galeria La Studentu, campania 2001: plan şi secţiuni ale acestei galerii antice în partea reluată prin lucrări moderne. (ilustr. B. Cauuet, C. Vialaron).
Fig. 40 Galeria La Studentu, campania 2001: interiorul galeriei şi detaliul peretelui care poartă urmele uneltelor miniere de fier. (foto C. Tamaş).