Institutul Național al Patrimoniului: patrimoniu.gov.ro     /    e-Patrimoniu.ro este întreținut de INP, colectivul CIMEC

Lăcașuri de cult din România - Baza de date on- line

În România, există mai multe religii recunoscute oficial de către statul român. Cea mai mare pondere în ansamblul religiilor o are ortodoxismul. Peste 80% din populaţia României este creştin ortodoxă. Formele pe care le iau construcţiile bisericilor ortodoxe sunt de mai multe feluri, dar cele mai cunoscute rămân bisericile în formă de cruce greacă şi treflă cu abside laterale. În general, construcţia unei biserici trebuie să fie în primul rând funcţională adică să respecte structura spaţiului în care se ţine slujba - liturghia -, şi în care se respectă canoanele bisericeşti (anumite practici bisericeşti). O clădire de cult ortodox - biserica - este compusă din următoarele părţi prezentate în ordine, din exterior spre interior: pridvorul, pronaosul, naosul peste care se înalţă turla Pantocratorului, absidele laterale, altarul şi absidiolele proscomidiei şi diaconiconului desparţit de naos şi celelalte spaţii prin tâmpla catapetesmei. Totdeauna bisericile ortodoxe se construiesc din punctul de vedere al punctelor cardinale pe direcţia Es t- Vest, adica la vest este pridvorul şi la est altarul.

Citeşte mai mult
CETERS
Cercetari teoretice si experimentale pentru reducerea riscului seismic al cladirilor din patrimoniul cultural national
Lăcașuri de cult

Revista Monumentelor Istorice

Decenii de cercetări și zeci de autori de renume. 70 de numere. 1278 de articole. Online.

Publicațiile au fost mutare pe https://biblioteca-digitala.ro unde sunt indexate sistematic.

  • Programul de promovare a patrimoniului cultural: "Repere ale spiritualităţii ortodoxe. Biserici cu pictură murală exterioară din Oltenia (sec. XVIII–XIX)"

  • Biserici cu pictură murală exterioară din Oltenia

    Această expoziție poate fi vizitată și în România la: București (Muzeul Țăranului Român 12-30 ianuarie 2011), Palatul Patriarhiei, 14-24 februarie și în Oltenia (Muzeul Județean Vâlcea între 15 aprilie-15 mai 2011, Muzeul Județean "Alexandru Ștefulescu" Târgu Jiu între 17 martie-12 aprilie) etc.

    Citeşte mai mult

Monumente istorice

  • Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din România

    Patrimoniul Mondial UNESCO din România versiune grafica / versiune text

    Biertan. Biserici fortificate săseşti din Transilvania

    Mănăstirea Hurezi

    Mănăstirile cu pictură murală exterioară din nordul Moldovei

    Culele din România. Trecut și perspective

  • Patrimoniul arhitectural creştin din România

    Evidenţa patrimoniului cultural este o activitate prioritară pentru cunoaşterea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural. Ea se realizează la nivel instituţional, teritorial şi central. În cadrul activităţii de evidenţă, responsabilităţile revin astfel

    Citeşte mai mult

  • Restauratori români: arhitectul Ion D. Trajanescu 2015

    Proiectul își propune să omagieze și să difuzeze bogata activitate în domeniul protecției și restaurării monumentelor istorice desfășurată de Ion D. Trajanescu, prin cercetarea, digitizarea și repertorierea documentelor datorate marelui arhitect, aflate în arhiva Institutului Național al Patrimoniului.

    Citeşte mai mult

  • Restauratori români: arhitectul Horia Teodoru - 120 de ani de la naștere 2014

    Proiectul își propune să omagieze și să difuzeze bogata activitate în domeniul protecției și restaurării monumentelor istorice desfășurată de Horia Teodoru, prin cercetarea, digitizarea și repertorierea documentelor datorate marelui arhitect, aflate în arhiva Institutului Național al Patrimoniului.

    Citeşte mai mult

  • Pe urmele curții itinerante a lui Constantin Brâncoveanu. Trasee culturale și memoriale 2014

    În acest an, 2014, se comemorează 300 de ani de la martirajul lui Constantin Brâncoveanu, figură marcantă a culturii şi istoriei româneşti, proiectul pe care-l propunem incercând să abordeze o temă mai putin cunoscută, cea a curţii itinerante, dar şi al potenţialelor trasee culturale şi memoriale (monumente sub formă de ruine) ce se vor puncta în aceste locuri.

    Citeşte mai mult

  • Muzee și colecții religioase. Tezaurul brâncovenesc și postbrâncovenesc de la Mănăstirile Hurezi și Brâncoveni 2014 (Realizat de Institutul Național al Patrimoniului - direcția PROGRAME, PROIECTE, PROMOVARE ~METODOLOGll)

    Proiectul cultural “Muzee şi colecţii religioase. Tezaurul brâncovenesc și post-brâncovenesc de la Mănăstirile Hurezi şi Brâncoveni” propus de Institutul Naţional al Patrimoniului, a urmărit readucerea în memoria contemporanilor a dimensiunii culturale excepţionale pe care a cunoscut-o Ţara Românească in timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, prin refacerea expoziției ce păstrează obiecte de mare valoare aparținând patrimoniului cultural național din epoca amintită.

    Citeşte mai mult

  • Un program arhitectural dispărut – Culele din România. Trecut și perspective” – KULE 2014 (Realizat de Institutul Național al Patrimoniului - direcția PROGRAME, PROIECTE, PROMOVARE ~METODOLOGll)

    Acest proiect cultural îsi propune, printr-o serie de evenimente, să contribuie la păstrarea şi valorificarea unui program arhitectural specific Tării Românești, parte a unui program de arhitectură est-europeană, din păcate pe cale de dispariție - culele.

    Citeşte mai mult

  • Biserici cu pictură exterioară din Oltenia

    Pictura exterioară a vechilor biserici din Ţara Românească a cunoscut studii reduse numeric. De altfel, singurele lăcaşe de cult ce mai păstrează picturi murale exterioare sunt cele din Oltenia, cu precădere cele din Oltenia subcarpatică. Deşi spuneam că studiile consacrate picturilor sunt puţine, există însă, o amplă lucrare dedicată picturii exterioare religioase din Ţara Românească - Pictura exterioară din Ţara Românească (sec. XVIII-XIX) - şi care se datorează lui Andrei Paleolog [1] . Dacă la începutul secolului XX, mai existau cca. 220 de biserici şi edificii ce mai păstrau picturi murale exterioare, din care cca. 110 ansambluri de pictură exterioară din care 145 atestate documentar în Oltenia (odinioară Valahia Mică), astăzi, din datele existente – destul de sumare – se mai păstrează cam 2/3, adică undeva la 80 de lăcaşe [2] .

    Citeşte mai mult

  • Picturi murale în vechi biserici de lemn din Transilvania

    Un pretext excelent pentru a ajunge în cele mai neumblate cotloane ale Transilvaniei îl oferă bisericile româneşti din lemn pictate. Vechimea lor coboară până în inima secolelor XVIII-XIX. Prin insolit şi expresivitate, picturile care le împodobesc se îndepărtează în bună măsură de prescripţiile canoanelor bisericeşti, evocând în schimb, adesea, plastica modernistă. Acest gen de pictură este întâlnit în mai multe zeci de sate care par a căptuşi pe interior - chiar dacă nu neapărat riguros – centura muntoasă a Carpaţilor. Fişier pps, 11 MB

    Citeşte mai mult

  • Picturi populare în vechi biserici româneşti de lemn (secolele XVIII-XIX)

    Am descoperit că România ascunde sumedenie de monumente uimitoare. Bisericile de lemn pictate sunt o categorie cu totul aparte de astfel de monumente. Volumul de faţă reuşeşte să reproducă zugrăveli păstrate în 29 de vechi biserici româneşti de lemn. Ele sunt răspândite în sate din Oltenia, din Muntenia, precum şi de pe marginile de est şi de nord-vest ale Depresiunii Transilvaniei; de asemenea, în Ţara Lăpuşului - o enclavă teritorial apropiată, dar artistic distinctă de ceeea este denumit azi "Maramureşul istoric". Fişier pps, 5 MB

    Citeşte mai mult

  • Patrimoniul industrial din România

  • Patrimoniu industrial în România - pagina oficială

    România păstrează importante obiective valoroase de patrimoniu industrial, mobil sau imobil, din secolele trecute, unele chiar funcţionând, reprezentând un segment semnificativ al patrimoniului cultural naţional. Protecţia legală, asigurată în momentul de faţă prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, se referă la obiectivele clasate şi are, chiar şi pentru acestea, o eficienţă relativă întrucât în domeniul industrial primează reglementările economice.

    Citeşte mai mult

  • Patrimoniul industrial - Obiective metalurgice

    Cunoaşterea şi folosirea metalelor din timpuri foarte îndepărtate şi până astăzi, l-a determinat pe om să descopere noi şi noi metode de obţinere şi prelucrare a metalului, să-şi îmbunătăţească utilajele, să realizeze, în domeniul tehnicii, invenţii care să-i uşureze munca şi să-i îmbunătăţească traiul.

    Metalurgia beneficiază de mai multe progrese ale tehnicii (printre care energia hidraulică) care-i conferă posibilitatea de a se dezvolta, prin aplicarea de tehnologii noi şi unelte perfecţionate, contribuind la apariţia unor târguri, printre primele numărându-se şi Hunedoara.

    Citeşte mai mult

  • Evidenţa informatizată a patrimoniului industrial din Nord-Vestul României ianuarie 2013

    Acest material este publicat în cadrul proiectului "Evidenţa informatizată a patrimoniului industrial din Nord-Vestul României" derulat de către Muzeul Judeţean Satu Mare cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultral Naţional.
    Teritoriul României este depozitar al unui patrimoniu industrial – construit sau mobil remarcabil pentru sud-estul European, datând în principal din perioada secolelor al XVII-lea – al XX-lea. Pe lângă obiecte singulare valoroase, sunt prezente eşantioane coerente de dezvoltare ilustrând încă toate fazele cunoscute ale evoluţiei industriale (pre industrială, manufacturieră, industrială şi hiperindustrializată în epoca socialistă).

    Citeşte mai mult

  • Nava de croazieră "Nahlin" - "Luceafarul" - "Libertatea": istoria unui vas regal de lux

    Iahtul cu turbine "Nahlin", cu doua elice, alimentat cu combustibil petrolier, cu un deplasament de 1574 tone a fost proiectat de Compania G.L. Watson & Co din Glasgow şi executat de Compania John Brown & Co. Ltd din Clydebank, în anul 1930, la comanda Lady Joule din Anglia. În Lista de Yahturi Loyd's, Lady Joule mai apare ca deţinatoare a altor doua ambarcaţiuni în anii 1929 si 1932. (Motor Boat and yachting, Londra, 17 aprilie 1970).

    Citeşte mai mult

  • Ultimul Foişor de Foc al Bucureştiului

    Construirea ultimului Foişor de Foc al Bucureştiului a fost determinată de rezolvarea a două probleme care preocupau administraţia oraşului:

    Continuarea supravegherii şi alarmării pompierilor în caz de incendiu după demolarea, în anul 1888 a Turnului Colţii, cel mai vechi foişor de foc construit în anul 1715;

    Modernizarea alimentării cu apă a zonei de est a oraşului.

    De aici, ideea unui rezervor de compensare care, prin înălţimea lui să fie şi foişor de foc.

    Citeşte mai mult